Se spune că Dragobete era un tânăr focos şi chipeş, care mergea prin sate şi învăţa mândrele şi flăcăii tainele dragostei. Umbla vorba că acest tânar ar fi fost chiar băiatul babei Dochia, cea cu nouă cojoace. În vechile legende se spune aşa: cea de-a 24 zi a lui Făurar era începutul anului agricol şi, în ziua aceasta anume, Dragobete oficia nunta tuturor animalelor. Iar fetele şi băieţii îndrăgostiţi se întâlneau şi ei tot pe 24 februarie pentru ca povestea lor de dragoste să ţină tot anul, precum a necuvântătoarelor.
