Crăciunul este prima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de Anul Nou. În România Crăciunul se sărbătoreşte după stilul nou la 25 decembrie, iar după cel vechi, la 7 ianuarie. În zona rurală nu există familie care sa nu se pregatească pentru Crăciun. De sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei este colindul. Colindele sunt cântecele cu care copiii, tinerii sau chiar şi oamenii maturi întâmpină venirea lui Hristos pe pământ. Provenienţa cuvântului colind se găseşte în latinul calendae. Numele a fost dat de romani sărbătorilor păgâne de Anul nou. În acea perioadă copiii romanilor umblau din casă în casă şi cântau “imne”. De-a lungul timpului datina latină a fost preluată şi adaptată la religia creştină.
Din cadrul ritualului colindelor fac parte cântecele de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova. Se joacă vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii). Cei care umbla cu steaua cântă colinde, care amintesc de viaţa Domnului sau „ Steaua sus răsare” şi „Trei crai de la răsărit”. Cântecele de stea româneşti provin din diverse surse. Din lumea bizantină ortodoxă, din lumea bisericii catolice ori creaţiile culturale ale neamului nostru. Simbolismul acestui colind aminteşte de steaua care a vestit naşterea lui Isus. Aceasta i-a călăuzit pe cei trei magi în a găsi ieslea în care s-a întâmplat minunea. În zilele noastre se merge cu steaua doar în prima şi a doua zi de Crăciun.
Obiceiuri de Crăciun la români
