Comisia Europeană: Din acest an se modifică competențele necesare forței de muncă. Se pune accent pe DEZVOLTAREA PERSONALĂ.
O bază de plecare pentru asimilarea rapidă a modificărilor ar fi reconsiderarea abordării Învățământului Vocațional și Tehnic
Potrivit cercetărilor și studiilor demarate de câțiva ani pentru analiza tendințelor dintr-o piață a forței de muncă într-o profundă și accelerată schimbare, în 2020, competențele solicitate vor fi modificate față de 2015
Raportul European privind Recrutarea și Locurile Vacante, European Commission (2014) - European Vacancy and Recruitment Report 2014. Luxembourg: Publications of the European Union a analizat principalele profesii unde se înregistrează deficit de personal cu competențe necesare. Acestea vizează în principal următoarele domenii:
- Sănătate – inclusiv îngrijirea la domiciliu a pacienților.
- Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor – dezvoltatorii de aplicații software și analiști, una din ocupațiile cu o creștere semnificativă la nivelul UE.
- Inginerie – ingineri, supervizori în minerit, industria producătoare, construcții, tehnicieni care să controleze procesele;
- Învățământ – inclusiv învățământ superior, dar și personal de îngrijire a copiilor și asistenți ai profesorilor.
Gradul de decalaj existent în gradul competențelor și calificărilor la nivelul Uniunii Europene este analizat în raportul Skills challenges in Europe, 2016.
Ancheta Cedefop condusă la nivel europen cu privire la competențe și joburi (”Cedefop European Skills and Jobs Survey”, 2014) arată că aproximativ 17% of forța de muncă adultă la nivelul UE este supra-calificată și 12% din forța de muncă adultă este sub-calificată.
Aceste decalaje diferă semnificativ în rândul statelor membre. În timp ce în Marea Britanie, Cehia și Austria sunt raportate nivele ridicate de supra-calificare, în Franța, Italia și Portugalia predomină subcalificarea. Șanse mai mari de supra-calificare le au: angajații tineri de sex feminin, adulții întorși pe piața forței de muncă după perioade de șomaj, precum și cei angajați în slujbe pe termen limitat sau cu un nivel mai scăzut de calificare (exemplu: operatori de mașini industriale, angajați în vânzări). Angajații mai în vârstă și experimentați sunt mai înclinați să fie sub-calificați.
Învățământul Vocațional și Tehnic, care are o valoare adăugată mare în adaptarea rapidă la cererile de pe piața forței de muncă, cunoaște de asemenea o serie de modificări. Acestea sunt determinate de un nou set de competenețe solicitate, printre care: competențe digitale, de antreprenoriat, abilități de inovare (UNESCO, 2017).
În 2020, competențele solicitate vor fi modificate față de 2015, un accent mai mare fiind pe creativitate, inteligență emoțională și gândire creativă. Se remarcă deci pe viitor o orientare în competențe către abilități de dezvoltare personală (așa numitele ”soft-skills”). Împreună cu factorii menționați anterior, aceste tendințe modifică substanțial competențele oferite și cerute pe piața forței de muncă.
Tabel – Topul competențelor la locul de muncă
Top 10 competențe la locul de muncă în 2020
- Rezolvarea problemelor complexe
- Gândire critică
- Creativitate
- Gestionarea resursei umane
- Coordonarea cu ceilalți
- Inteligența emoțională
- Luarea de decizii
- Orientarea către servicii
- Negociere
- Flexibilitate cognitivă
Top 10 competențe la locul de muncă în 2015
- Rezolvarea problemelor complexe
- Coordonarea cu ceilalți
- Gestionarea resursei umane
- Gândire critică
- Negociere
- Controlul calității
- Orientarea către servicii
- Luarea de decizii
- Ascultare activă
- Creativitate
Sursa: World Economic Forum