Premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectul de buget pentru anul 2026, subliniind că acesta va fi transmis Parlamentului pentru adoptare după aprobarea Guvernului. Bugetul a fost construit într-un context economic dificil și se concentrează pe cinci mari provocări:
- Reducerea deficitului bugetar
România trebuie să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB (146 miliarde lei în 2025) la 6,2% din PIB (127,3 miliarde lei în 2026), ceea ce reprezintă o ajustare de circa 18,7 miliarde lei.
Aceasta nu este doar o ajustare contabilă, ci un efort al întregii economii. Reducerea deficitului presupune cheltuieli mai responsabile și prioritizarea programelor publice, astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică.
- Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
România are peste 20.000 de proiecte în diferite faze, iar anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR, al cărui termen limită este sfârșitul lunii august.
Bugetul de investiții propus depășește 160 miliarde lei (aproximativ 8% din PIB), incluzând fondurile europene și cofinanțările de la bugetul de stat.
- Costul ridicat al dobânzilor
Dobânzile pentru datoria publică rămân o presiune majoră, chiar dacă ratele pieței au început să scadă. În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei pe dobânzi (aproximativ 12 miliarde euro sau 3% din PIB), echivalentul programului Anghel Saligny pe cinci ani sau al autostrăzii București–Pașcani.
- Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Bugetul prevede reduceri de cheltuieli de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile (aproximativ 250 miliarde lei).
Ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii, pentru a folosi banii publici mai eficient și a direcționa mai multe resurse către investiții și dezvoltare.
- O economie mai sănătoasă pe termen lung
Guvernul urmărește să pună economia pe baze solide prin:
- creșterea numărului de persoane active pe piața muncii;
- stimularea producției și a exporturilor;
- susținerea investițiilor private.
Gestionarea eficientă a acestor provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică în următorii ani.