Preşedintele Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a anunţat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă necesar pentru a se pronunţa asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind Legea pensiilor magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10.00, marcând a treia amânare a discuţiilor privind legea care modifică condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În şedinţa din 28 decembrie, plenul a început în componenţă completă, însă s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi, cvorumul nu a fost întrunit deloc. Referitor la speculaţiile apărute în presă despre eventuale întreruperi deliberate ale deliberărilor, legea prevede că acestea pot fi realizate doar dacă sunt cerute procedural şi justificate pe fond pentru o mai bună analiză a obiectului dezbaterii”, a explicat Simina Tănăsescu.
Preşedintele CCR a precizat că era singurul judecător aflat în concediu în această perioadă, însă şi l-a întrerupt pentru şedinţa referitoare la Legea pensiilor magistraţilor. Totodată, Tănăsescu a făcut clarificări privind studiul de impact, precizând că acesta este un document premergător adoptării actelor normative şi că, potrivit jurisprudenţei Curţii, studiile de impact nu constituie criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor.
Amânarea deciziei survine după ce, la şedinţa de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului ca urmare a plecării a patru judecători în timpul unei pauze de şedinţă. Pentru pronunţarea unei soluţii, este necesar ca în sală să fie prezenţi cel puţin şase dintre cei nouă judecători.
Legea contestată modifică modul de calcul al pensiilor şi condiţiile de pensionare pentru magistraţi. Prima variantă a fost deja declarată neconstituţională în octombrie, din cauza lipsei avizului CSM. Ulterior, Guvernul a reluat procedura, de această dată cu avizul CSM, chiar dacă negativ.
Reclamațiile magistraților ICCJ
Magistraţii instanţei supreme susţin că legea invocă caracterul de urgenţă fără justificare reală, referindu-se la condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scos din context” şi neconform cu realitatea comunicată de Comisia Europeană. De asemenea, invocarea situaţiei economice care ar justifica intervenţia nu este susţinută de date concrete privind impactul bugetar pe termen scurt.
ICCJ atrage atenţia că legea încalcă obligaţia de claritate şi previzibilitate a actelor normative, folosind termeni juridici neclari sau inexistenţi şi generând schimbări abrupte ale statutului magistratului. În plus, magistraţii consideră că legea creează discriminare între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă lor.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al pensiei este de 65% din indemnizaţia brută, în timp ce pentru magistraţi propunerea este mult inferioară, cu plafonare la 70% din venitul net”, subliniază ICCJ. Conform magistraţilor, legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru cei care nu îndeplinesc condiţiile la data intrării în vigoare şi afectează generaţiile viitoare.
De asemenea, ICCJ susţine că legea încalcă independenţa justiţiei, standardele CJUE, CEDO şi deciziile CCR anterioare.
Ce prevede noua lege
Legea stabileşte vârsta de pensionare treptată, până la 65 de ani, cu un minim de 49 de ani până la sfârşitul lui 2026. Este introdusă condiţia de vechime de 35 de ani în muncă, iar cuantumul pensiei se calculează la 55% din media indemnizaţiilor brute pe ultimele 60 de luni, cu plafonare la 70% din venitul net. Bonificaţia de 1% şi actualizarea pensiei se aplică doar celor care îndeplinesc condiţiile înainte de intrarea în vigoare a legii.
Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru acest proiect în plenul comun al Parlamentului pe 2 decembrie, după ce prima formă a fost respinsă de CCR.